14 AUG, 2018
Radiografia României maritime și fluviale

În ciuda faptului că nu mai deține o flotă maritimă comercială, România continuă să joace un rol deosebit de important pe harta transporturilor navale internaționale. Începând din anul 2000, țara noastră a devenit unul dintre cei mai importanți furnizori de forță de muncă de înaltă calitate, pentru flota mondială. 
România deține instituții marinărești de elită, recunoscute pe plan internațional pentru profesionalismul lor, dar care lucrează în slujba exportului de echipaje: Autoritatea Navală Română, Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, Universitatea Maritimă Constanța, Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale CERONAV, precum și o rețea puternică de companii de crewing.
Potrivit Agenției Europene de Siguranță Maritimă (EMSA), în anul 2016, țara noastră ocupa locul opt între statele Uniunii Europene, în ceea ce privește rezerva de comandanți de nave și ofițeri pentru flota maritimă mondială.
Răspunzând întrebărilor cotidianului „Cuget Liber”, Autoritatea Navală Română a precizat că în evidențele sale figurează un număr de 27.883 de navigatori (din rândul personalului cu atribuțiuni de siguranță a navigației maritime) care dețin documente valabile (certificate de capacitate, brevete), din care: 9.079 nebrevetați, 14.585 ofițeri, 2.164 comandanți și 2.055 șefi mecanici. 
Câți dintre aceștia sunt îmbarcați, în prezent, este greu de spus, întrucât nu există un sistem de raportare și de evidență la nivel național al îmbarcărilor în flotele străine. 
Potrivit estimărilor Sindicatului Liber al Navigatorilor, astăzi navigă în mod regulat circa 10.000 de ofițeri și aproximativ 3.900 de nebrevetați. Alți circa 7.000 de ofițeri și nebrevetați reușesc să obțină cel puțin un contract de îmbarcare o dată la doi – trei ani.
Există și un corp numeros de navigatori din categoria personalului auxiliar de pe navele de croazieră, de câteva mii de cameriste, bucătari, barmani, chelneri, fotografi și artiști.
Plasarea forței de muncă marinărești în flotele lumii este intermediată de 112 agenții de crewing autorizate de ANR. Dar numeroși navigatori reușesc să se îmbarce luând legătura direct cu companiile de navigație angajatoare, fără ajutorul intermediarilor. 
Potrivit ANR, România deține o puternică flotă fluvială pe Dunăre, care numără 1.687 unități navale. Structura ei este următoarea: 790 barje, 170 șlepuri, 154 împingătoare, 138 remorchere, 102 bacuri, 99 motonave, 72 nave de pasageri, 37 barje-tanc, 33 gabare, 25 motonave-tanc, 16 tancuri, 12 nave de șantier, 9 șlepuri, 7 ceamuri, 7 nave de transport autopropulsate, 6 tancuri – depozit, 4 nave de mare viteză, 3 tancuri petroliere, o navă cisternă, o navă de agrement și un remorcher – împingător. 
Vârsta medie a acestei flote fluviale comerciale este înaintată: 39 de ani.
Primii zece proprietari români de nave fluviale sunt: Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, Galați, care deține 522 nave, Romnav SA, Brăila - 70 nave, Interagro Transporturi Societate pe Acțiuni, Zimnicea – 60 de nave, ADM România Logistics SRL, București – 56 nave, Hercules SA, Brăila – 55 nave, Danub Trans SRL, Smârdan (Tulcea) – 44 nave, Arcelor Mittal SA, Galați – 30 nave, Compania de Navigație Fluvială Giurgiu Nav SA, Giurgiu – 27 nave, Transnav SA, Tulcea – 20 nave, Metal Trade International, SRL, Galați – 18 nave.
În flota fluvială, un număr de 20.200 de navigatori au documentele valabile, din care: 2.165 căpitani fluviali categoria A, 598 căpitani fluviali categoria B, 2.014 timonieri fluviali, 10.389 marinari fluviali, 2.224 șefi mecanici fluviali, 2.810 mecanici fluviali. ANR precizează că 12.786 dintre ei sunt îmbarcați în flota fluvială comercială a României.

cugetliber.ro